Sighișoara iarna - revedere cu zăpadă

Deși iarna nu este anotimpul meu preferat și nici zăpada n-o iubesc peste măsură, Sighișoara m-a entuziasmat mai mult în varianta de iarnă, cu ninsoare liniștită și un strat generos de zăpadă așternut peste clădirile colorate, decât a făcut-o în sezonul cald. Cu siguranță m-a influențat faptul că nu văzusem deloc zăpadă până la finalul lunii ianuarie, poate că-mi era și dor de micuțul orășel, după ani buni de când nu-l mai văzusem, dar chiar cred că i se potrivește tare bine atmosfera liniștită din zilele și serile de iarnă.

Vizitasem Sighișoara în trecut oarecum pe fugă, aveam de mult pe listă să stau mai mult acolo, pentru plimbări mai relaxate și liniștite, iar finalul lunii ianuarie a părut momentul ideal. Deși eu sunt de acum deja cu gândul la primăvară și probabil că nu sunt singura, am vrut să rămână experiența și impresiile aici, măcar de luat în calcul pentru o iarnă viitoare.

Cu dor de Sighișoara...

Pornesc de obicei la drum cu scopul de a descoperi locuri noi, fie orașe, regiuni, insule sau țări în care n-am mai fost deloc, fie obiective turistice sau mici frânturi din natură, dar asta nu înseamnă că nu mai revin deloc în locuri prin care am fost deja. Ba chiar am în permanență o listă de locuri în care-mi doresc să revin, să le văd mai pe îndelete sau să le savurez mai bine. N-a fost Sighișoara destinația din care să plec direc cu gândul că aș vrea să mă reîntorc, dar după ceva mai bine de 2 ani m-a apucat așa, pe nepusă masă, dorul... de străduțele lui înguste, casele colorate și priveliștile frumoase. De dorința de a vedea orășelul încet, fără grabă, preferabil într-o zi mai puțin aglomerată și cu aparatul pregătit de o mulțime de fotografii.