Uneori mă lovește inspirația pentru scris în cele mai ciudate momente. Am scris mare parte din articolul de mai jos acum mai puțin de două săptămâni, în timp ce priveam zgribulită la înghețul de afară și aflându-mă în așteptarea orei pentru a pleca spre aeroport, respectiv spre o destinația mai caldă. Așa m-am apucat să aștern în scris câteva impresii despre Chișinău, unde am fost într-un weekend foarte cald de vară, mai precis în august 2017...
Îmi doream să vizitez Chișinăul de mulți ani, în parte pentru că îmi place să văd și locuri care nu sunt în mod normal căutate de masele de turiști, dar și pentru că aveam o curiozitate reală față de Republica Moldova, pe care mă surprinde să văd cât de puțini români o au. N-a fost o excursie organizată din timp, ci doar o decizie luată în pripă, în care am alocat două zile pentru oraș și o a treia pentru niște tentative - cam eșuate - de a vedea câte ceva și prin împrejurimi. Au fost de ajuns cele două zile pentru a vizita fără grabă și pentru a interacționa destul de mult cu oamenii, iar în ciuda faptului că ne-a lăsat amândurora impresia de oraș de provincie, care încă își caută o identitate, totuși ne-am simțit tare bine în oraș și mai jos vă spun ce mi-a plăcut.
Îmi doream să vizitez Chișinăul de mulți ani, în parte pentru că îmi place să văd și locuri care nu sunt în mod normal căutate de masele de turiști, dar și pentru că aveam o curiozitate reală față de Republica Moldova, pe care mă surprinde să văd cât de puțini români o au. N-a fost o excursie organizată din timp, ci doar o decizie luată în pripă, în care am alocat două zile pentru oraș și o a treia pentru niște tentative - cam eșuate - de a vedea câte ceva și prin împrejurimi. Au fost de ajuns cele două zile pentru a vizita fără grabă și pentru a interacționa destul de mult cu oamenii, iar în ciuda faptului că ne-a lăsat amândurora impresia de oraș de provincie, care încă își caută o identitate, totuși ne-am simțit tare bine în oraș și mai jos vă spun ce mi-a plăcut.
.jpg)
