Am creat această rubrică cu scopul de a scrie despre toate cărțile pe
care le citesc, fără a se vrea a fi vreo analiză literară și nici măcar
o recenzie, ci doar o scurtă impresie personală, fără a dezvălui mai
mult decât e cazul din subiect - nu mai mult decât o fac cei de la
editură sau poate nici măcar atât, așa că nu veți găsi aici „spoilere”.
Adunând cărțile citite în ultimele luni - cu lista de pe Goodreads în față, altfel nu-mi mai aminteam totul - am făcut două constatări. Prima e că am citit foarte puțin (2-3 dintre cărți sunt din primăvară), însă asta nu m-a surprins prea mult, eram conștientă că anul ăsta nu am dedicat lecturii pe cât de mult timp mi-aș dori. Probabil că o să mai compensez în toamnă și iarnă sau cel puțin așa visez eu. Poftă există!
Adunând cărțile citite în ultimele luni - cu lista de pe Goodreads în față, altfel nu-mi mai aminteam totul - am făcut două constatări. Prima e că am citit foarte puțin (2-3 dintre cărți sunt din primăvară), însă asta nu m-a surprins prea mult, eram conștientă că anul ăsta nu am dedicat lecturii pe cât de mult timp mi-aș dori. Probabil că o să mai compensez în toamnă și iarnă sau cel puțin așa visez eu. Poftă există!
A doua constatare e că n-am citit ficțiune mai deloc, doar trei cărți dintr-o serie, toate celelalte fiind majoritatea de psihologie, plus neurologie și jurnale. Așa mi se mai pune uneori pata pe câte o categorie, însă acum parcă aș avea chef mai mult de romane. Vedem, momentan să vă povestesc despre ultimele cărți citite: puține, dar una mai interesantă ca alta.
Adolescența. Tinerețea, de Lev Tolstoi
Pentru că mi-au plăcut foarte mult romanele de Tolstoi, într-un impuls de moment am luat să-i citesc și aceste jurnale din adolescență și tinerețe. Există și o parte din copilărie, mi-a părut puțin rău că n-am luat o carte cu toate trei, însă o pot lua și pe aceea separat.
E un mod foarte bun de a-l cunoaște pe scriitor dincolo de imaginația, căutările și folozofiile regăsite în romanele lui, în plus e un mod bun și acesta pentru a înțelege mai bine poporul rus din punct de vedere cultural: cum am zis și pe Instagram, nu pentru a le găsi scuze în actualul context, dar nici judecăți suplimentare, doar pentru cultura generală.
Mi-au plăcut și descrierile, simt nevoia să las un citat care m-a atins în mod deosebit, mai ales că l-am citit în perioada propice, în primăvară:
Mi-au plăcut și descrierile, simt nevoia să las un citat care m-a atins în mod deosebit, mai ales că l-am citit în perioada propice, în primăvară:
"Era momentul acela deosebit al primăverii pe care sufletul omului îl resimte cel mai intens: un soare luminos care strălucește peste toată firea dar nu e fierbinte, pârâiașe și, pe alocuri, pământ zvântat, un aer de o prospețime înmiresmată și un cer de un albastru diafan cu norișori prelungi, străvezii. Nu știu de ce, dar parcă într-un oraș mare acest început de naștere a primăverii este resimțit și mai intens de suflet: vezi mai puțin dar presimți mai mult."
>>Cel mai bun preț găsit aici<<
>>Cel mai bun preț găsit aici<<
Inteligența emoțională, de Pablo Fernandez Berrocal
Am descoperit întâmplător la Inmedio o serie de cărți scrise de psihologi, iar asta m-a atras cel mai mult, deși erau și altele atractive, dar între timp am uitat de ele. O să verific dacă mai sunt la vânzare, online n-am găsit nimic.
Există multe cărți cu acest titlu, iar cea aici de față cred că e cea mai puțin populară, dar foarte bună dacă vrei să afli cum funcționează inteligența emoțională și cum afectează viața unui om în multiple contexte: în societate, cuplu sau la școală, în cazul dependențelor etc. Se poate îmbunătăți gradul de inteligență emoțională, dar e un proces lung și complex, iar cărțile sau diverse programe pot ajuta, însă practica e cea mai importantă. Chiar autorul încheie astfel:
"Vă rog să lăsăm această carte, să o punem înapoi pe raft și să ne apucăm de treabă. Să acționăm: nicio revoluție nu s-a făcut de pe canapeaua de acasă. Să ne complicăm viața, să ne murdărim de emoții, să trăim, să simțim, să fim nefericiți, să plângem, să ne supărăm pe părinți sau pe partener, dar apoi să îi îmbrățișăm și să îi sărutăm. Să ne emoționăm, să trăim și să învățăm, dar să o facem cu înțelepciune, cu inteligență emoțională."
Din păcate n-am găsit-o în librării și nici direct la Litera, dar poate va apărea pe viitor.
Din păcate n-am găsit-o în librării și nici direct la Litera, dar poate va apărea pe viitor.
Îmblânzirea anxietății, de Judson Brewer
Am continuat cu aceeași tematică a emoțiilor, de data asta despre anxietate: nu este o carte exclusiv despre tulburarea de anxietate, de fapt autorul (psihiatru și cercetător) vorbește mai mult despre micile obiceiuri proaste de zi cu zi din care toți avem, mai multe sau mai puține: despre procrastinare, dependențe (inclusiv de online), mâncat compulsiv, autocritică, ticuri și multe altele.
Spre deosebire de anterioara, în cazul ăsta există pe parcurs multe teste și exerciții de făcut, oferind totodată soluții spre a rezolva acele bucle ale obișnuinței care îți fac mai mult rău sau te țin în loc. Mi-a plăcut realismul, accentul pe folosirea curiozității și pe faptul că nu poți scăpa peste noapte de un obicei prost pe care îl ai de ani.
Deși pare similară cu Atomic Habits, perspectiva e diferită pentru că vorbește strict de schimbări interioare și sentimente. Ar putea merge bine împreună cele două cărți pentru cine își dorește niște schimbări, chiar dacă se contrazic pe alocuri, însă în practică eu cred că ni se poate potrivi mai mult o idee de colo, una de dincolo, după caz. Nu suntem roboți, așa că n-o să aplicăm oricum totul perfect dintr-o carte de psihologie sau dezvoltare personală.
>>Cel mai bun preț găsit aici<<
>>Cel mai bun preț găsit aici<<
Seria Melania Lupu (1, 2 și 3), de Rodica Ojog Brașoveanu
Acum vreun an citeam romanul 320 de pisici negre și mă cucerea scriitura autoarei, dar și fascinantul personaj al Melaniei Lupu. De atunci mi-am propus să reiau seria de la început, în ordine, pentru a putea înțelege tot cursul poveștii și bine am făcut. Acum sunt și mai cucerită, după ce am citit în ordine primele trei părți (am recitit-o și pe a treia), ordinea fiind următoarea:
Toate cele trei părți au suspans, personaje delicioase, atmosfera Bucureștiului din altă epocă, finaluri neașteptate și multe posibile învățăminte de extras. În unele personaje am văzut tipologii de „persoanaje” existene și în zilele noastre, chiar dacă cu o ușoară adaptare la vremurile actuale și la niște acțiuni mai realiste. Intuiesc că și următoarele trei părți mă vor acapara la fel de mult, abia aștept să le citesc și pe ele. Le las numite mai jos și recomand seria oricui.
Am pus link către carte pe fiecare titlu în parte de unde prefer eu să le iau, dar cine vrea să le ia direct pe toate odată am văzut că au la Editura Nemira pachet cu ele.
Efemeride, de Irvin D. Yalom
De celebrul Yalom mai citisem o singură carte, mai exact romanul Minciuni pe canapea, care nu mi-a displăcut, dar nici nu mi-a dat lumea peste cap. Am vrut totuși să citesc și ceva din cărțile acestuia de psihologie. Deși Efemeride nu e cea mai celebră, pe mine m-a ajutat să-l "cunosc" mai bine pe el și abordarea acestuia ca psihoterapeut, ceea ce m-a făcut curioasă și de alte cărți.
Este un volum micuț cu câteva povești ale unor pacienți pe care i-a văzut la cabinet, cu situații care ies din tipare psihologice / diagnostice. Mi-a plăcut sinceritatea cu care își recunoaște propriile limite, iar câteva povești m-au atins în mod special și m-am gândit mult timp la ele. Cred că depinde doar de cititor dacă poate extrage ceva util sau nu din cartea asta.
>>Cel mai bun preț găsit aici<<
>>Cel mai bun preț găsit aici<<
Incognito: viețile secrete ale creierului, de David Eagleman
Începe "timid" prin a explica procesele automatizate ale creierului și cum funcționează - de la văz sau auz și până la instinct - însă apoi devine chiar și mai "palpitantă" cartea, abordând funcționarea creierului din perspective la care cei mai mulți nu ne gândim.
David Eagleman este specialist în neuroștiințe, așa că explică din punct de vedere științific și totuși nu rămâne blocat pe aria lui de biologie, în plus reușește să explice pe înțelesul oricui. Pe lângă cercetări și date concrete lansează și supoziții interesante cu privire la ce s-ar mai putea descoperii pe viitor, dar și cum neuroștiința ar putea interveni în justiție pentru a o face mai eficientă.
Am citit multe cărți de neurologie în ultimii 2 ani, aproape toate au venit cu câte ceva interesant, însă asta a avut cea mai mare cantitate de noutate, cel puțin pentru mine - și nu strict prin informație, mai mult prin modul în care pune problema. Cred că oricine ar putea afla multe lucruri fascinante și care să-ți schimbe perspectiva a ce sens are „cunoașterea de sine” din punct de vedere biologic.
>>Cel mai bun preț găsit aici<<
>>Cel mai bun preț găsit aici<<
Cam atât cu ce am reușit să citesc în perioada caldă a anului, sper ca o nouă tură de lecturi să vină mai curând și cu mai multe titluri pe care merită să le recomand. Începutul de toamnă e promițător în sensul ăsta.
Link-urile inserate în articol sunt de afiliere - în urma achizițiilor realizate prin accesarea acestora primesc un mic comision. Nu influențează cu nimic prețul de achiziție și recomand doar magazine / librării de la care și eu cumpăr!
Link-urile inserate în articol sunt de afiliere - în urma achizițiilor realizate prin accesarea acestora primesc un mic comision. Nu influențează cu nimic prețul de achiziție și recomand doar magazine / librării de la care și eu cumpăr!
Niciun comentariu