Micile plăceri din călătorii...

De când pandemia ne-a țintuit în loc și ne-a lăsat într-o mare incertitudine privind călătoriile viitoare... rare au fost zilele în care să nu răsfoiesc printre pozele din trecut. Mi-am retrăit momentele și experiențele frumoase sau amuzante, iar dincolo de peisaje fabuloase, obiective importante, experiențe și gastronomie, am devenit și mai conștientă de toate micile plăceri din călătorii, de lucrurile acelea mărunte care mă bucură și de care mi-e teribil de dor acum. Am mai spus-o că nu consider că o călătorie ar trebui să fie despre lucruri de bifat, iar situația asta ar putea să ne facă mai conștienți de ce ne bucură cu adevărat când pornim la drum...

De aceea vreau să vă provoc și pe voi să scotociți prin amintiri și prin poze vechi, să scoateți de acolo din micile plăceri care v-au bucurat, dar care poate au fost date uitării pe parcurs. O să încep eu cu o avalanșă de fotografii cu astfel de plăceri simple și pe care le asociez totodată cu senzația de libertate, fiindcă - nu-i așa? - asta ne lipsește cel mai mult tuturor.

Valurile - ador să le privesc și să le ascult, să simt briza sau direct valul înspumat pe piele. Pot sta ore în șir doar să ascult concertul mării, indiferent că de pe o plajă spectaculoasă sau una banală, de pe o stâncă sau o faleză, n-am decât dorința să fie liniște în jur, singura gălăgie pe care vreau s-o aud e cea a mării...

Animale și alte necuvântătoare - animale domestice sau sălbatice, păsări sau reptile, viața și călătoriile ar fi mult mai goale fără ele. Iubesc animalele și mă bucură orice întâlnire cu ele, am o colecție foarte mare de fotografii cu necuvântătoare de tot felul și de oriunde am fost. Spuneam cândva că ce nu-mi lipsește din nicio țară în care am fost sunt pozele cu animale. Cu greu am ales doar câteva...

Printre nori pufoși - expresia cu capul în nori prinde alt sens din avion. Mi-a plăcut să zbor de la prima experiență, peisajele superbe surprinse pe alocuri dintr-un avion sunt și ele o mare bucurie, dar eu ador în continuare și să privesc pur și simplu norii, pufoșenii în felurite forme...

Florile - sunt uneori scopul în sine pentru care pornesc într-o drumeție sau merg să vitez câte un loc. Preferatele mele sunt brândușele de munte și atât le iubesc încât m-am împrietenit și cu zăpada pentru ele. Iubesc însă și lalelele, boungainvillea și macii, de fapt cam orice floare ieșită în cale îmi poate bucura o vizită, drumeție sau plimbare...

Simplitatea naturii - e ce mă bucură în orice formă sau dimensiune, așa cum mă bucur de flori și valuri, la fel mă bucură orice potecă de munte, palmierii și portocalii sunt printre pomii mei preferați, dar mă pomenesc admirând chiar și un „banal” brad. Dacă aș încerca să scot vreo descriere profundă pe subiectul ăsta, inevitabil l-aș cita pe John Fowles din Copacul, așa că mai bine vă recomand cartea.

Răsărituri și apusuri - uneori când mă gândesc la o zi sau un loc realizez că asta a fost ce mi-a plăcut cel mai mult... un apus sau un răsărit superb. M-am oprit la doar o poză pentru fiecare dintre aceste momente frumoase ale zilei, vă las să căutați voi mai multe printre propriile fotografii și amintiri, fiidcă cele trăite sunt cele mai spectaculoase.

Am încetat să-mi mai bat capul în a-mi imagina cum vor arăta călătoriile, plimbările și diverse alte activități după Covid-19, îi las pe alții să facă presupuneri în sensul ăsta, eu aștept să văd „din mers”. Știu însă că o să continui să merg mai mult spre natură, indiferent că e în mijlocul ei sau un colțișor dintr-un oraș mare, ceea ce deja începusem să fac în ultimii ani. O să continui să prefer călătoriile active - statul cu burta în sus o săptămână nu e pentru mine - dar nu o să alerg doar să bifez țări sau obiective. Și o să mă bucur cât mai mult de micile plăceri, în călătorii și în viața de zi cu zi.

Pentru voi care sunt micile plăceri din călătorii/vacanțe?