Lecturile lunii - Martie 2020

Am creat această rubrică cu scopul de a scrie despre toate cărțile pe care le citesc, fără a se vrea a fi vreo analiză literară și nici măcar o recenzie, ci doar o scurtă impresie personală, fără a dezvălui mai mult decât e cazul din subiect - nu mai mult decât o fac cei de la editură sau poate nici măcar atât, așa că nu veți găsi aici „spoilere”.

Cea mai bună parte din acest martie atipic a fost lectura, am citit cărți bune și foarte bune, iar faptul că am reușit să mai devorez trei titluri pe lângă unul de Dostoievski e o realizare, dat fiind că prima mi-a acaparat o mare parte din lună. Am spus-o printr-un articol trecut că vreau să profit de timpul petrecut acasă din cauza pandemiei pentru a citi cât mai mult, dar nu neapărat mai multe cărți, prefer să aleg mai des din acele cărți lungi și greoaie de pe wishlist.

Idiotul, de F.M. Dostoievski

O carte extraordinară după cum mă așteptam, o poveste complexă în care personajul principal, întors în Rusia după o lungă ședere la tratament în Elveția, e privit în societate doar ca un biet „idiot” prea direct, sincer și naiv cum e, calități luate drept prostie de cei din jur, a căror superficialitate și ipocrizie ies și mai bine în evidență prin contrast cu acest sărman bolnav. N-am putut rezona cu multe dintre gândurile atribuite lui Mîșkin, personajul principal, mi s-au părut în schimb mult mai memorabile diverse pledoarii ale altor personaje.

Povestea m-a dus mult cu gândul la Anna Karenina de Tolstoi - stilul celor doi se aseamănă în general, dar între aceste două romane am găsit cele mai multe asemănări, chiar ca tipologie a unor personaje secundare, a modului în care acestea filozofează despre viață și moarte. Până și poveștile de dragoste cu final dramatic se regăsesc în ambele romane, chiar dacă cu detalii diferite. E greu de zis care mi-a plăcut mai mult.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - pentru mine a intrat într-o listă scurtă de cărți favorite, chiar dacă tot Crimă și pedeapsă rămâne preferata mea de Dostoievski, dar asta poate și pentru că a fost prima carte a lui pe care am citit-o și care mi-a deschis în general apetitul pentru scriitorii ruși.

Bani de hârtie, de Ken Follett

N-am idee din ce motiv, dar l-am tot ocolit pe Ken Follett în trecut. Spontan am decis că vreau să văd ce am pierdut tot timpul ăsta și am comandat două cărți - una mai celebră, alta dintre cele mai puțin populare. Am început cu cea din urmă, ca să fiu mai cu moț. Mi s-a părut interesantă structura romanului, toată povestea se desfășoară într-o singură zi și este împărțită pe ore, iar acțiunea e de asemenea împărțită pe mai multe planuri între care se fac legăturile pe parcurs. Întreaga carte prezintă o față a corupției - cel puțin așa cum o vedea autorul la 1976 - și modul în care diverse activități financiare, infracțiunile și jurnalismul pot fi interconectate.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - nu e cea mai plină de suspans, totuși e ingenios gândită, m-a surprins pe alocuri și mai ales cu finalul, mi-a dat și câteva idei la care să reflectez pe parcurs ce o citeam.

Între păduri și ape, de Patrick Leigh Fermor

Îmi era dor să citesc o carte tip jurnal de călătorie, nu se afla pe vreo listă de dorințe cea de față, doar mi-a atras atenția întâmplător. A fost mai mult decât interesant să citesc relatările unui englez care a călătorit prin Ungaria și România prin anii '30, pe când acesta avea doar 19 ani și când locurile arătau foarte diferit de ce putem vedea noi azi. Acest jurnal e doar o parte - a doua din trei - dintr-o călătorie mai lungă pe care acesta a făcut-o în mare parte pe jos, dormind uneori sub cerul liber, alteori în conace elegante unde era găzduit pe perioade mai lungi sau mai scurte.

Cărțile au fost scrise zeci de ani mai târziu, la bătrânețe, iar asta face cartea și mai interesantă, e presărată cu informații istorice, dar și cu unele comparații privind schimbările petrecute de-a lungul anilor. Pe mine m-a făcut curioasă și de prima parte a căltoriei sale de-a lungul Dunării, dar și de continuarea până la fostul Constantinopol. M-a lăsat la final cu regretul că azi îmi e inaccesibil peisajul de la Cazanele Dunării de dinainte de construirea hidrocentralei.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - o recomand în special pasionaților de călătorii și istorie, dar cred că poate fi o lectură interesantă pentru oricine. Mai e și absurd de ieftină.

Abatorul 5, de Kurt Vonnegut

E una dintre cele mai ciudate cărți citite vreodată, dar într-un sens bun... Autorul a ales să pună în cartea asta frânturi din experiența sa din Al Doilea Război Mondial într-o poveste SF, cu personaje inspirate din realitate, dar și cu unele fictive. E o îmbinare neașteptată de bombardamente și prizonieri de război cu extratereștri și călătorii în timp. Pe mine m-a acaparat, e scrisă într-un stil foarte simplu, super ușor de parcurs, pe deasupra e presărată cu umor și satiră. E mai mult decât o carte despre război... e mai de grabă o carte împotriva războaielor. Atrage în mod special atenția asupra unuia dintre evenimente - bombardarea Dresdei.

>>Cel mai bun preț găsit aici<< - am citit multe tipuri de abordări despre război, dar nici măcar nu se apropie vreuna de stilul acesteia, o recomand.

Ați citit vreuna dintre cărți? Voi ce ați mai citit interesant în marite?