Raftul cu amintiri - Aprilie 2018

Am început luna aprilie cu entuziasm și speranța că urmează o perioadă mai bună și mai frumoasă, după un martie nu tocmai extraordinar, iar acum pot spune că luna trecută am avut cam tot ce aș fi vrut - multicel timp petrecut în natură, multă culoare, planuri faine pentru lunile ce vor urma și ceva mai multă mișcare. Unde mai pui că am avut și vreme frumoasă, cu soare din belșug, ceea ce mi-a dat o stare bună, în general. N-am fost total scutită de probleme și stări mai proaste, dar ducă-se, hai să ne concentrăm pe momentele care contează mai mult...

V-am povestit deja în articolul precedent despre prima tură pe munte de anul ăsta, din Piatra Craiului, unde m-am bucurat, pe lângă peisajele frumoase și aerul curat, de minunatele pajiști de brândușe și ghiocei. Găsiți în articolul dedicat multe poze, nu vă mai arăt și aici. Am mai petrecut apoi o zi hoinărind prin zonă, nu o să vă plictisesc cu o trecere în revistă a tuturor locurilor văzute, dar am vrut să încep cu acest peisaj frumos din Satul Peștera (zona Moeciu), care mie mi s-a părut liniștitor și superb în simplitatea lui. Vara e și mai frumos, dar mi-a plăcut mult și varianta de primăvară. Ca punct de reper, poza e făcută undeva în drum spre Peștera Liliecilor.

Ziua de Paște a fost dedicată locurilor de care n-am mai avut timp când am mai fost prin zonă acum vreo doi ani, iar printre altele am făcut o plimbare și pe la Cheile Grădiștei, unde peisajul montan e absolut superb... și nici nu trebuie să faci vreun efort pentru a ajunge la el, ceea ce are și dezavantajul de a atrage foarte mulți oameni. Mi-a plăcut în ciuda aglomerației, chiar dacă de munte mă bucur la maxim doar atunci când am liniște și aer curat, de regulă pe un traseu, nu dintr-o stațiune sau dintr-un resort, dar nu pot să contest frumusețea peisajului de aici.

Luna aprilie e de câțiva ani pentru mine în primul rând despre minunatele flori de sezon... unele mai superbe decât altele. Aproape la fel de mult ca de brândușele de pe munte m-am bucurat de lalelele din Cișmigiu. Cred că în niciun an n-au fost atât de multe și de frumos aranjate, am ales pentru postarea asta o poză mai simplă și deloc prelucrată, dar mai puteți vedea alte câteva cadre la mine pe Instagram. Ce păcat că nu țin mai mult timp...

Câteva zâmbete mi-au furat și magnoliile, țin minte că anul trecut am fost puțin obsedată de florile astea și am tot umblat atunci special pentru ele. Chiar dacă anul ăsta n-am mai făcut asta, tot m-am bucurat de câte ori mi-au ieșit în cale și m-am oprit să le admir chiar și atunci când mă grăbeam să ajung undeva.

Poate știți, dacă mă urmăriți de mai mult timp, că Japonia e o țară a cărei istorie și cultură mă fascinează și în care îmi doresc foarte mult să ajung, dar până la a pune în practică o călătorie în această țară minunată, nu puteam să ratez cireșii japonezi înfloriți din Herăstrău. Cred totuși că primăvara viitoare, dacă o să mai ajung pe aici, o s-o fac dimineața cât mai devreme, când nu e atât de aglomerat ca în cursul zilei. M-am bucurat, desigur, de o mulțime de alți pomi înfloriți și, ah, da, de liliac, mai ales de mirosul îmbietor... însă nu vreau să umplu postarea asta numai de flori, așa că mă opresc aici. 

De multă culoare am avut parte și la Festivalul Spotlight, pe care nu-l ratez în niciun an, mă fascinează proiecțiile de pe clădiri, mai ales acelea care spun o poveste. Mi-a plăcut ce au făcut anul ăsta, am văzut totul și nu știu care a fost preferata mea, am ales o poză de la Muzeul Antipa doar pentru că a ieșit mai bine, fiind o proiecție statică și mi s-a părut de asemenea în ton cu pozele de mai sus, cu natură. Sunt deja curioasă ce vor face anul viitor...

Bucureștiul ăsta gri, aglomerat și prăfuit nu are doar parcuri faine și evenimente interesante, mai sunt și alte locuri în care îmi place să petrec timpul. Unul dintre ele e Cărturești Carusel, de departe cea mai frumoasă librărie din oraș, unde îmi place să mă adăpostesc iarna de frig și vara de căldură, să mă pierd printre cărți, să le răsfoiesc și să mai adaug niște titluri pe lista de lecturi oricum interminabilă. Știu că nu vă spun ceva nou, am mai povestit din când în când de locul ăsta, a devenit oricum tot mai popular până și printre turiștii străini, dar tot simt nevoia să-l mai pomenesc ocazional.

Am încheiat luna cu o plimbare prin parc, de data asta prin Carol, parcul copilăriei mele, spre care acum îmi mai croiesc drum destul de rar, nu mai e la fel de frumos ca altădată și oricum îi știu fiecare colțișor. Probabil știți că îmi place să descopăr mereu locuri noi, mai ales când vine vorba de călătorii, dar chiar și-n propriul oraș, însă în București s-au împuținat posibilitățile de noutate care să fie și de interes pentru mine, iar până la urmă... e ok să vrei să revezi locuri din nostalgie, chiar și-n călătorii. Doar nu confundați nostalgia și preferința cu rutina și comoditatea, lucru frecvent.

Chiar dacă n-am putut să plecăm în vreo excursie în weekend-ul prelungit de 1 mai, am căutat colțișoare liniștite din București și împrejurimi pentru a ne petrece timpul relaxat, fiindcă simțeam nevoia de puțină leneveală. Am profitat în acele zile și ca să mă mai documentez pentru o călătorie viitoare, dar despre asta o să vă vorbesc altă dată.

Cum a fost luna aprilie pentru voi? V-ați bucurat de natură și de vremea frumoasă?