5 plaje sălbatice din Bulgaria

E corect să încep prin a preciza că unele dintre locurile despre care o să scriu în continuare nu sunt tocmai niște plaje, iar altele nu sunt chiar atât de sălbatice, mai corect ar fi fost titlul 5 locuri cu peisaj sălbatic de pe coasta Mării Negre din Bulgaria, dar ar fi fost un titlu cam lung. Am descoperit toate aceste locuri frumoase, aflate la o aruncătură de băț de România, în doar două zile, cu tot cu vizita la Balcic, așa că sunt locuri numai bune pentru o escapadă de weekend și potrivite celor care vor să se bucure nu doar de bălăceală în mare, dar și de liniște, de sunetul mării și de un peisaj frumos.

Actualizare: Pare că zona se tot dezvoltă, deja sunt mult mai multe hoteluri decât atunci când am ajuns pentru prima oară (vara 2016), puteți să vedeți aici opțiunile, măcar ca idee.

Golful Bolata

În primul loc către care ne-am îndreptat am găsit o plajă micuță și destul de populată, cel puțin în weekend, cu alge cam multe la mal, dar cu un peisaj impresionant. N-am zăbovit prea mult pe plajă, soarele dispăruse oricum în spatele stâncilor (am ajuns după ora 17), așa că după ce ne-am răcorit puțin în mare și am dat o raită prin toate colțișoarele, am pornit-o spre scările care urcă până în cel mai înalt punct, de unde se poate vedea golful în toată splendoarea. N-aș recomanda locul în mod special pentru plajă, dar cu siguranță merită o vizită pentru peisajul văzut de sus!

Deși drumul până sus se face pe scări, fiind destul de abrupte și înguste pe alocuri, ar fi de preferat încălțăminte cât mai comodă, niște teniși sau măcar balerini, orice stă fix pe picior, mie sandalele mi-au îngreunat puțin urcarea. Nici cu rochia n-a fost prea drăguț când am rămas agățată în niște crenguțe, dar nici nu mai conta când peisajul care ni se dezvăluia era tot mai frumos pe măsură ce urcam. Precizez totuși lucrurile astea ca să știți la ce să vă așteptați, pentru că din ce citisem eu despre Golful Bolata înainte de plecare nu era prea clar cum se ajunge sus.

Capul Kaliakra

Probabil cel mai cunoscut dintre toate locurile menționate în postarea asta, Capul Kaliakra este cel mai estic punct al Bulgariei, un promotoriu lung de 2 km, unde cândva se înălța o cetate medievală, din care azi au mai rămas doar poarta și câteva ruine încărcate de istorie și o legendă care spune că 40 de fecioare s-au aruncat de aici în mare pentru a nu fi prinse de turci. Priveliștea cu stâncile de care marea se izbește cu putere și apusul de soare văzut de aici au făcut ca locul să-mi rămână în amintire ca unul dintre cele mai frumose văzute în acea excursie.

În mod normal intrarea se plătește, 3 leva era atunci, dar pentru că programul era până la ora 20:00, iar noi am ajuns mai târziu, nu mai era nimeni la casă și nici cineva care să împiedice intrarea. Iar cum oamenii se plimbau liniștiți în interor, i-am urmat și noi. Există și o parcare destul de mare, n-am fost atentă dacă-n mod normal cu plată, magazine, ba chiar și un local. N-o să mai încerc să descriu în cuvinte peisajul, aș eșua încercând oricum, sper ca pozele să fie suficient de sugestive.

Russalka

În ciuda faptului că s-a construit un resort în jurul plajelor de aici, peisajul a rămas sălbatic, nu s-a distrus nimic din dorința de a lărgi plaja, nu s-a amenajat excesiv, s-a păstrat farmecul locului. Pentru cei care nu sunt cazați, intrarea și parcarea se plătesc, costă câte 6 leva de persoană pe zi și tot atât e și parcarea. De cum am intrat am dat de un peisaj verde, cu alei înguste printre pomi și căsuțele unde te poți caza, destul de drăguțe și ele. Mai erau și câteva piscine amenajate, iar până să vedem vreun petic de plajă, am dat și de o mică insuliță.

Continuându-ne drumul în căutarea plajelor, a început să apară un peisaj tot mai spectaculos, iar prima plajă am găsit-o aproape pustie, era o singură persoană pe un șezlong. Deși era atractiv să ne trântim pe prima descoperită, am vrut să vedem tot ce e în cadrul resortului, așa că ne-am continuat drumul până am dat de o plajă mai mare și mai frumoasă, destul de liberă și ea. Am prins o zi mai răcoroasă, dar am savurat cele câteva ore petrecute acolo din plin, m-am plimbat pe malul mării de-a lungul întregii plaje, ba cu picioarele prin nisipul ud, ba cățărându-mă pe câte o stâncă ce-mi ieșea în cale, de care valurile se spărgeau împroșcându-mă cu apă, descoperind câte un petic de plajă ascunsă printre stânci și făcând cale întoarsă abia când am realizat că în capăt e o plajă privată.

Dacă peisajul spectaculos, liniștea, curățenia și nisipul fin sunt oricând de găsit acolo, surpriza a venit pe neașteptate, când în timp ce stăteam pe șezlong și mă gândeam că de mult n-am mai avut o astfel de stare, de relaxare totală, văd că încep câteva persoane să se agite și atunci îi văd, doi delfini jucăuși aflați foarte aproape de mal, care ofereau un spectacol autentic și mult mai frumos decât al celor dresați. Bineînțeles că până m-am gândit să fac o poză deja erau departe, dar am savurat acel moment frumos, care mi-a dat un motiv în plus să-mi rămână drag locul ăsta și să mă las cu greu dusă. Dintre toate despre care scriu acum, aici am petrecut cel mai mult timp.

Tyulenovo

Un loc cunoscut și frecventat mai ales de cei pasionați de sărituri de pe stânci și de scuba diving, merită o oprire chiar și doar pentru admirarea peisajului foarte frumos, pe care am avut norocul să-l găsim completat perfect de un cer cu nori pufoși. Mi-ar fi plăcut să am și curajul de a sări în apă, dar m-am limitat la a-i urmări pe alții făcând asta, printre care mulți români. Asta după ce am luat o masă copioasă la restaurantul de acolo, timp în care am și încărcat bateria la cameră, după ce tot drumul am stat bosumflată că nu o să am cu ce să facă poze - aveau în interiorul localului atât de multe prize, de parcă așteptau numai uituci ca mine.

Nu ai crede, venind pe drumul foarte prost și pustiu pe care l-am nimerit noi, că ar putea fi ceva amenajat, dar există un hotel cu restaurant, cu meniu inclusiv în română, chiar dacă chelnerii nu vorbesc limba. Mâncarea a fost destul de bună, dar mai scumpă decât în alte locuri mai la sud (semn că eram tot mai aproape de litoralul românesc?), însă asta doar prin comparație. În mare se poate intra și lin, printre pietre și bărci pescărești, dar nu mi s-a părut prea atractiv, am preferat să ne limităm la o plimbare pe stâncile roșcovane.

Durankulak

Intenția era ca de la Tyulenovo să facem o ultimă oprire la plaja Shabla, dar pentru că am ratat-o din vina subsemnatei, care a pus aiurea locația pe GPS, până la urmă am ajuns la plaja Durankulak, aflată la vreo 5 km de Vama Veche, unde - în afară de un cuplu cu o fetiță care se pregăteau să plece - nu mai era nimeni. Am avut toată plaja doar pentru noi, grămezi de scoici din care să ne alegem preferatele pentru colecție și o liniște deplină. Era luni și destul de târziu, ce-i drept, presupun că în cursul unei zile de weekend sunt ceva mai mulți oameni, dar e oricum o plajă cu adevărat sălbatică, fără niciun fel de amenajări, doar cu niște bărci de pescuit într-una din părți.

Mi-au plăcut toate locurile despre care am vorbit și le recomand pentru o escapadă de un weekend sau chiar de pus pe lista unei excursii mai lungi în Bulgaria. De menționat ar mai fi că drumurile până la ele sunt destul de proaste, dar nu chiar atât de rău încât să se poată ajunge doar cu mașină de teren, așa cum citisem eu înainte de plecare, deși ar fi de evitat a merge cu o mașină foarte joasă.

Ați ajuns în vreunul din locurile menționat? Cum vi s-a(u) părut? 
Ce alte plaje sălbatice ați mai recomanda din Bulgaria?