Ultimele lecturi din 2016

De pe la mijlocul anului trecut am început să inserez impresii despre cărțile citite în postările săptămânale week in photos, însă m-am gândit că ar fi mai potrivit să scriu separat despre ele, așa că de acum în colo o să scriu pe început de lună despre toate lecturile lunii precedente, doar cu câte o scurtă impresie pentru fiecare carte. Acum am adunat la un loc cărțile citite pe o perioadă de aproape două luni (noiembrie - decembrie) și constat că pe final de an am cam fost axată pe cărți populare, în multe cazuri fiind și ecranizate poveștile, însă mai bine să le iau pe rând, în ordine cronologică...

Cecelia Ahern m-a surprins plăcut cu cartea P.S. Te iubesc, care nu se bucură chiar degeaba de atâta popularitate. Deși e o carte scrisă foarte simplu, ușor de parcurs, totuși transmite multe și a reușit să mă treacă dintr-o stare în alta rapid, de la lacrimi de emoție la hohote de râs. E o poveste despre iubire, prietenie, familie, viață și moarte (acceptarea ei), e genul de carte relaxantă, dar deloc banală. Aș spune totuși că e o carte „de fete”, nu prea o văd ca fiind apreciată de un bărbat. Între timp am mai achiziționat un titlu al autoarei, ăsta fiind primul pe care-l citesc.

Fata din tren e titlul cu care și-a făcut debutul Paula Hawkins și se bucură deja de o super popularitate, povestea fiind și ecranizată, dar pe mine nu asta m-a atras atât de mult, ci faptul că e comparată de mulți cu Fata dispărută. Mi s-a părut și mie o carte bună, e un thriler psihologic bine scris și plin de suspans, greu de lăsat din mână, autoarea reușind să se joace destul de bine cu mintea cititorului. Mi s-a părut însă că din final ar fi putut să scoată mai mult, să țină suspansul până în ultima pagină, dar e posibil să fie doar părerea mea, fiindcă citind câteva recenzii am văzut că cei mai mulți au fost foarte surprinși de cursul evenimentelor după ce s-a aflat criminalul - eu de la punctul ăla nu prea am mai fost surprinsă, exact la ce s-a întâmplat mă așteptam, dar sunt o raritate, cred. Oricum, asta e doar preferința mea personală pentru ultimele câteva pagini, cartea e bun și merită citită dacă vă place genul.

Când am început să citesc Hoțul de cărți am crezut că m-am gândit prea târziu s-o fac, că e o carte pentru adolescenți (impresie dată de stilul în care e scrisă), dar m-am înșelat foarte tare, e o carte excelentă pentru orice vârstă. Faptul că naratorul e însăși moartea mi s-a părut copilăresc la început, dar până la urmă idee e originală și interesantă - m-am grăbit încă o dată să trag concluzii. Acțiunea cărții se desfășoară în Germania nazistă, aflată sub conducerea lui Hitler, însă în ciuda evenimentelor tragice, povestea mi s-a părut foarte frumoasă și ușor de parcurs, am îndrăgit multe dintre personaje și am empatizat cu ele de multe ori. Oferă unele perspective interesante și merită citită indiferent câte alte cărți cu subiect similar ați mai citit, fiind mai mult decât o poveste despre război.

Am vrut să citesc După ce te-am pierdut doar din curiozitate și am început-o de cum mi-a dat-o Camelia, fiind însă convinsă că nu mă va impresiona prea mult, ceea ce s-a și întâmplat. Dacă prima parte a poveștii e bine scrisă și transmite un mesaj puternic, continuarea asta mi s-a părut slăbuță, forțată, superficială și prea previzibilă. A fost o lectură ușoară, relaxantă și pe alocuri am râs, nu regret că am citit-o, dar nici n-am motive s-o laud, e de fapt una dintre cele mai slabe cărți pe care le-am citit anul trecut. Mai am două titluri ale autoarei cumpărate, sper să nu mă dezamăgească.

Despre Floare-de-zăpadă și evantaiul secret îmi e greu să aștern vreo impresie, încă sunt copleșită și fascinată de întreaga poveste, chiar și acum, la câteva săptămâni după ce am citit-o. E o carte excelent scrisă, foarte bine documentată și cu personaje bine construite, credibile de la început până la final. Povestea dezvăluie multe din tradițiile incredibile din China antică, unele prea puțin cunoscute, altele care se mai păstrează și azi în anumite zone, iar autoarea reușește totodată să surprindă prin cursul anumitor evenimente, astfel încât și cineva dezinteresat de cultura acestui popor ar putea fi captivat de cartea asta. Eu cu siguranță o s-o mai citesc pe Lisa See, e una dintre cele mai bune autoare descoperite anul trecut - ca o comparație, seamănă mult cu stilul lui Arthur Golden, autorul cărții Memoriile unei gheișe.

Despre Marele Gatsby nu cred că sunt prea mulți oameni care să nu fi auzit, de fapt probabil sunt prea puțini care să nu cunoască povestea măcar din film, dacă nu din carte. E o poveste de dragoste aparte, tulburătoare și tragică, despre ambiții, superficialitate și visul american neîmplinit. E o carte care merită citită chiar și dacă ați văzut deja filmul! Însă mai mult decât povestea în sine, mie mi-a plăcut mult stilul în care e scrisă cartea și din motivul ăsta vreau să-i citesc și celelalte titluri ale lui Fitzgerald, să zicem că e printre planurile de lectură pentru anul ăsta.

Am încheiat anul cu o carte ce tratează un subiect sensibil, într-un mod destul de dur - Casa Îngerilor, o poveste prin care Pascal Bruckner ne prezintă o altă față a Parisului, una întunecată și murdară, cea a oamenilor străzii, prin care te face să meditezi nu doar la condiția acestor oameni, ci și la superficialitatea și ipocrizia de care dă omenirea dovadă, de la cetățeanul de rând și până la cei implicați în cazuri umanitare. E o carte ușor de parcurs, precum sunt majoritatea scrise de autorii francezi contemporani, iar dacă la început nu prea eram convinsă de modul în care era tratat subiectul, până în final mi-am schimbat total părerea și chiar o recomand, are și un final destul de surprinzător, e o carte bună! Cu siguranță o să-l mai citesc pe autor, mai are și alte cărți care par interesante - m-am „abonat” la cărțile lui la Ira, de la ea o am și pe asta.

Cam astea au fost lecturile mele de pe final de an, cu o nouă postare despre cărțile citite o să revin pe început de februarie. Nu mi-am propus prea multe cu privire la lecturi pentru anul ăsta, doar să dedic cât mai mult timp posibil cititului, măcar cât am reușit pe final de an și în rest... am câțiva autori pe care aș vrea să-i aprofundez, dar o să continui să mă-ndrept și către autori noi. Am oricum deja o mulțime de cărți care așteaptă să fie citite, sunt „asigurată” pentru o vreme.

Ați citit vreuna dintre cărțile menționate mai sus? Cum vi s-a(u) părut? V-a atras atenția vreun titlu?