Week in photos #109

N-a fost săptămâna trecută cea mai bună pentru mine, dar deși a început destul de prost și a continuat cam la fel pentru câteva zile, cel puțin am compensat oarecum cu finalul săptămânii. Îmi place să încep postările astea într-un ton mai optimist, dar nici nu mă pot lăuda cu ce săptămâni perfecte am mereu și cum toate zilele din viața mea sunt minunate, că nu există așa ceva, însă pot să extreg din fiecare săptămână ce a fost mai frumos și să le adun la un loc în postările astea (doar ce aleg să fac public, desigur), ceea ce o să fac și-n continuare...

Puțin răsfăț de seară e oricând bine meritat, dar poate în special la finalul unei zilei mai puțin bune. Am început să scot în față produsele cu arome de iarnă, deja simt că le-a venit vremea, iar cum din gama de sărbători de anul trecut de la Yves Rocher încă mai am câteva produse... o să le folosesc cu siguranță mult mai des în perioada următoare, mai ales că le vreau și pe cele de anul ăsta, care par la fel de apetisante.

După multe zile mohorâte și ploioase, vineri m-am bucurat să fiu orbită de soare și mai că-mi părea rău că n-am niște ochelari de soare la mine.

După o zi însorită și plăcută, pe seară am ieșit la un local fain, unde am fost de mai multe ori în trecut, dar abia acum am admirat fiecare detaliu din încăpere și am și făcut câteva fotografii. Nu vă mai arăt și pizza delicioasă pe care am mâncat-o, risc să-mi fac poftă și mie. Ați văzut-o oricum pe Instagram, cele care mă urmăriți și acolo.

Sâmbătă a fost o zi tare frumoasă, aproape aș fi crezut că vine primăvara, dar știind că de fapt poate o să fie printre ultimele zile așa faine pe anul ăsta... am profitat să facem o vizită la Muzeul Satului, un „must see” dacă ajungeți prin București, iar acum totul arăta și mai frumos îmbrăcat în culorile superbe de toamnă.

Când ne apropiam de o căsuță de pe malul lacului am zărit o explozie de culori care m-a lăsat fără cuvinte, priveliștea spre Herăstrău era de vis din unghiul ăla - poza e doar așa... vag demonstrativă. Nu mă mai lăsam dusă de acolo, aș fi putut să stau cu orele să admir.

Ca să fie entuziasmul complet și plimbarea perfectă, am avut parte și de blănoși grăsani la tot pasul, aproape că era câte unul pentru fiecare casă din muzeu. De figurantul din poză m-am îndrăgostit total, era uriaș, însă toate îmi erau dragi și le-am smotocit pe toate care stăteau la mângâiat.

Pentru duminică o anunțasem de mult pe mama că o scot pe undeva, iar cum vremea nu a ținut cu noi (n-a nins pe aici, dar ne lua vântul pe sus), am decis să mergem la un film 3D, tot nu fusese niciodată. Am văzut Miss Peregrine's Home for Peculiar Children, de la care aveam așteptări ceva mai mari. Nu am citit cartea (aștept păreri dacă a citit cineva măcar primul volum), dar filmul nu mi s-a părut extraordinar, iar efecte 3D au fost foarte puține și slăbuțe.

După puțin răsfăț cosmetic de seară, de care aminteam la început, tot ce-mi mai pot dori pentru o seară relaxantă e o carte bună și o băutură caldă delicioasă. Cartea săptămânii a fost Memoriile unei gheișe, pe care am recomandat-o și-n postarea anterioară (aici), pe când încă nici n-o terminasem, dar n-aveam niciun dubiu că e o carte excelentă. În afară de povestea captivantă și fascinantă, mi-a plăcut foarte mult naturalețea cu care a scris Arhur Golden, de la început până la final am avut sentimentul că totul e real, că o gheișă chiar și-a spus povestea vieții ei.

Nu știu ce aș putea să îmi doresc pentru săptămâna asta, am în program prea multe chestii neplăcute (multe vizite la medic, bucuria oricui), dar sigur o să-mi găsesc timp și energie și pentru momente faine, despre care o să vă povestesc data viitoare - nu se poate să lăsăm vreo săptămână să treacă fără nicio bucurie, nu?

Cum a fost săptămâna trecută pentru voi?
Cu mai multe poze vă aștept pe Instagram, eu sunt #ellabeautycorner.